Limba romana

[Fra Dolcino]

Am sesizat ca exista o "alunecare" a definitiilor unor cuvinte din Limba romana in textele redactorilor. Spre exemplu, Anda Dragnuta foloseste foarte des cuvantul "balansat/balansare" pentru a exprima, in context, conceptul de "echilibru", care are exact acest cuvant definitor: "echilibru".
De asemeni, la Cosmin Aionitei apare foarte des (dar si la ceilalt redactori) cuvantul "locatie" care, in Lb. romana inseamna "inchiriere". Pentru ceea ce vor redactorii sa spuna prin "locatie" se foloseste cuvantul "loc" (ori "amplasament"). In DEX apare ca definitie pentru "locatie" si spatiu in memoria calculatorului insa asta nu transforma "locatie" in "loc" pentru ca memoria de lucru este volatila iar aplicatiile o folosesc temporar (cat ruleaza ori pana la inchiderea calculatorului) ceea ce defineste tot conceptul de "inchiriere", adica folosinta temporara.
Multumesc si, in incheiere, as vrea sa ne reamintim povestirile din istorie in care se povesteste despre boierii scoliti in Franta (generatia pasoptista) care se intorcea in tara cu tot felul de "reflexe frantuzite". Acum se pare ca "ne vine" englezeste ...

[Snow]

Limba romana se mai adapteaza si ea. Si numele corect e Cosmin Aionita.

[Fra Dolcino]

Da ... da ... se adapteaza ... Asta-i problema. Te rog, spune-mi, daca "nici o" s-a adaptat "nicio" atunci "nici doua" cum s-a adaptat? Sau ... s-a adoptat?

[Anda Dragnuta]

Cata vreme "balans" si "echilibru" sunt sinonime, nu vad care ar fi problema. Dinamismul unui text este asigurat de folosirea unei game cat mai variate de cuvinte, pentru a evita repetitiile jenante, indiferent de natura lor.

Despre problema "locatiei" s-a mai discutat. Si, in afara de sensurile deja mentionate, "locatie" inseamna in marinarie "pozitionare in spatiu". Nu vad de ce sensurile unui cuvant nu pot deriva si nu se pot schimba si imbogati in timp; limba romana, ca si majoritatea altor limbi ale planetei, nu e izolata, ci suporta influente din toate culturile cu care vine in contact. E adevarat ca in acest moment engleza este cea mai influenta, dar nici nu se poate nega ca a devenit aproape limba universala. Iar in acest context, trebuie sa ne asteptam ca multe cuvinte (mai ales in domeniul IT) sa intre in vocabularul curent si poate si in DEX, cand mareata Academie va binevoi sa scoata o editie la zi, nu sa ne ghidam dupa tomuri vechi de 10 ani.

[smart.1]

Da ... da ... se adapteaza ... Asta-i problema. Te rog, spune-mi, daca "nici o" s-a adaptat "nicio" atunci "nici doua" cum s-a adaptat? Sau ... s-a adoptat?

"Nicio" nu s-a adaptat, nici adoptat. A fost impus de Academia Romana, prin noul DOOM. "Nici doua" e o constructie rara, greu de gasit intr-o propozitie normala.
Sa nu exageram cu pruteniada, uneori nu este cazul. Anumiti termeni legati de IT nu au fost tradusi sau nu pot fi tradusi, sau prin traducere ar crea confuzii (vezi meniurile in limba romana din Office de exemplu, pe care nu le intelege nimeni).

[lazarus]

Cata vreme "balans" si "echilibru" sunt sinonime, nu vad care ar fi problema.

...problema este ca "echilibru" si "contrabalans" ar fi sinonime,dar asta sa fie cel mai mare rau!
Limba romana este considerata ca fiind foarte permisiva la schimbari,deoarece francofilia manifestata cu inversunare timp de peste un secol si ceva,trebuia rapid contrabalansata(echilibrata) de anglofilie...deh,suntem un popor asemanator trestiei:sufla vanturile peste noi,ne indoim,dar nu ne rupem(precis unii deja asociaza asta cu altceva )

Chestia mai rea este ca ne gasim care mai de care sa interpretam cum ne taie capul definitiile din DEX,incercand sa umplem golurile existente cu supozitii sau documentari superficiale...ajungem de multe ori sa vorbim singuri,fara ca interlocutorul sa inteleaga prea bine ce vrem sa spunem;si uite asa o dam in "lipsa comunicarii".

[Fra Dolcino]

In sfarsit o parere documentata (Lazarus). In rest, numai pareri ... Anda Dragnuta, cele doua cuvinte nu sunt sinonime. DEX are si versiune online.
http://dexonline.ro/search.php?cuv=echilibru
http://dexonline.ro/search.php?cuv=balans

Asa ca ... este o problema. Mai ales cand vorbesc redactorii. Dealtfel discutia nu se vrea critica, revista imi place si o cumpar si o s-o cumpar, in format "hardware". Dar echipa de mai inainte era mai ... savuroasa. Si in echipa noua am gasit un redactor care scrie elegant: Aurelian Mihai pe care l-am citit cu placere in ultimul numar (94) la testele privind tunerele tv. A avut o mica "scapare" (aplicatia oferita este destul de usor de acomodat ... ), corect fiind ca omul se acomodeaza cu software-ul. Dar este elegant in exprimare si il voi citi cu placere chiar daca scrie despre lucruri fata de care nu sunt interesat.

In ceea ce priveste adaptarea, da, o primesc .... dar sa nu fie degradare. Dealtfel Umberto Eco are un eseu in care prezinta politica actuala de "saracire" a limbajului si formarea de clisee de exprimare (vezi redactorii tv). Nu stiu daca se mai stie dar in perioada dinaintea Revolutiei se foloseau in uz curent circa 1200 de cuvinte. Acum se folosesc circa 800 cuvinte. Ori, un cuvant reprezinta un concept. Trageti voi concluziile.

Tot despre adaptare: imi este greu sa inteleg de ce este musai sa adaptam Limba romana la intelegerea manelistilor cand am putea sa le oferim educatia necesara dezvoltarii limbajului. Dealtfel, pentru ca tot suntem in domeniul IT, piata software-ului educational a depasit anul trecut, cu un ordin de marime, piata armamentului. )

[Dorian Prodan]

In DEX apare ca definitie pentru "locatie" si spatiu in memoria calculatorului insa asta nu transforma "locatie" in "loc" pentru ca memoria de lucru este volatila iar aplicatiile o folosesc temporar (cat ruleaza ori pana la inchiderea calculatorului) ceea ce defineste tot conceptul de "inchiriere", adica folosinta temporara.

De fapt acel omonim nu are legatura cu locatia venita pe filiera franceza/latina, ci cu locatia venit\ pe filiera britanica, adica location. Care are sensul incriminat de dvs, dar are si sensurile locatiei de care vorbiti dvs, cea din DEX-ul nostru.

Mai mult, o derulare catre adancurile paginii ne aduce... Romanian: amplasament; loc

Chestia mai rea este ca ne gasim care mai de care sa interpretam cum ne taie capul definitiile din DEX,incercand sa umplem golurile existente cu supozitii sau documentari superficiale...ajungem de multe ori sa vorbim singuri,fara ca interlocutorul sa inteleaga prea bine ce vrem sa spunem;si uite asa o dam in "lipsa comunicarii".

Ce facem insa atunci cand nu vorbim singuri, pentru ca acele cuvinte sunt intelese foarte bine de catre orice interlocutor, dar nu respectam Biblia DEX-ului, intocmita de autoritati a caror decizii provoaca mai mult decat sprancene ridicate?

[Wagram]

Dealtfel discutia nu se vrea critica, revista imi place si o cumpar si o s-o cumpar, in format "hardware".
Dealtfel Umberto Eco are un eseu in care prezinta politica actuala de "saracire" a limbajului
Dealtfel, pentru ca tot suntem in domeniul IT, piata software-ului educational a depasit anul trecut, cu un ordin de marime, piata armamentului. )

Cineva atât de cunoscător şi de conservator ca tine ar trebui să ştie că acel "dealtfel" pe care îl repeţi deranjant se scrie "de altfel". În plus, ar trebui să mai umbli puţin şi la punctuaţie. Ia-o ca pe o critică constructivă.

În ceea ce priveşte acea "locaţie", deşi ştiu că are sensul de "chirie", eu nu am întâlnit prea des cuvântul cu acest sens. Ceea ce contează cel mai mult e ca oamenii să înţeleagă despre ce e vorba. Şi, pot pune pariu, 98% dintre cei care aud cuvântul ştiu la ce se referă. Nu cred că e cazul să fim exagerat de rigizi. La urma urmei, "ecolocaţie" nu are nici în clin, nici în mânecă cu "chiria". Un alt exemplu pe care îl pot da este "prădător", care înseamnă " 1. (Rar) Persoană care pradă, care jefuieşte; jefuitor; hoţ. 2. (Reg.) Om risipitor, cheltuitor". Bineînţeles, nu înseamnă şi "animal de pradă" (ca echivalent al englezescului "predator"), aşa cum mulţi ar fi înclinaţi să creadă. Sincer, nu am întâlnit niciodată "prădător" cu sensul specificat în DEX şi mi se pare cel puţin stângaci (ca să mă exprim eufemistic) să nu se facă o extensie semantică pentru animale care "se hrănesc cu pradă" şi care sunt "de pradă".

În altă ordine de idei, printre principiile de bază ale unei limbi sunt economia de timp şi de energie în a o vorbi şi expresivitatea. Comparativ cu limba engleză, cea română pare de multe ori o limbă de lemn, greoaie. Nu sunt unul dintre "boierii şcoliţi cărora le vine în engleză", ci doar o persoană care se confruntă cu problema asta în fiecare zi, în activitatea pe care o desfăşoară. Nu este vina nimănui, limba engleză este vorbită de miliarde de oameni, cea română doar de câteva milioane. Însă părerea mea este că ar trebui să recunoaştem că limba română are unele porţiuni care pot fi îmbunătăţite şi să nu fim reticenţi la schimbare, cât timp este benefică, şi nu inutilă şi teribilistă.

[Fra Dolcino]

Am luat act, Wagram. Critica este constructiva. De altminteri am mai avut candva, demult, o discutie pe tema asta. Este bine asa?
Ai vrut sa spui ca repet cuvantul "de altfel" obsedant? Ori chiar deranjant? Ca deranjul il simte fiecare in functie de frustrarile sale, cred ....
Precizez ca obiectul discutiei priveste redactarea revistei iar nu persoana mea ... care ar putea fi subiect al discutiei (tinand seama ca eu am deschis firul).
Prin urmare nu inteleg care este finalitatea mesajului tau, ca nu mi-ai spus daca Anda Dragnuta trebuie sa foloseasca "balans" in loc de "echilibru".
In ceea ce priveste "locatia", faptul ca 98% dintre cei care aud cuvantul nu-i cunosc intelesul nu importa atata timp cat el are definitie in dictionar. Si apoi leasing-ul nu este cunoscut? In contractele de leasing se vorbeste despre "locator" si "utilizator", despre folosinta lucrului e.t.c. Ca si in contractele de inchiriere, si acestea fiind la mare circulatei, nu?
In ultimul paragraf cred ca faci confuzie intre semnificatia cuvintelor si ortografie si puctuatie. Aici o sa fac trimitere la prima ta atentionare, cu privire la revizuirea ortografiei si puctuatiei mele. Te rog sa observi ca nu-i criticam pe redactori pentru ortografie si puctuatie pentru ca inteleg si ca poti fi in graba la redactare, ca revista trebuie sa iasa repede de la tipar, ca are multe pagini greu de urmarit e.t.c. Vorbeam strict despre semnificatia cuvintelor ca asta mi se pare importanta. Adica ... expresivitatea, acuratetea si, de ce nu, savoarea exprimarii. Despre semantica, adica.
Aici lucrurile stau altfel pentru ca o revista este formatoare. Si atunci trebuie sa formeze bine. Si mai este un argument, cam grosolan ce-i drept: pentru revista platim. Pentru "scrierile" mele ... nu.
Si inca un lucru (sau doua lucruri?): daca esti redactor al revistei nu te-nteleg. Daca nu esti redactor al revistei tot nu te inteleg ....

[Remus]

Nu ştiu cât de îndreptăţită este o persoană să vorbească despre semantică limbii române atât timp cât ortografia(şi logica, în definitiv) nu îi este familiară(vezi "e.t.c."-ul tău, despre care habar n-am ce înseamnă, deşi seamănă puţin cu abrevierea lui etcetera, adică etc.)
Revenind, să înţeleg că problema pe care o ridici tu este adaptarea/adoptarea unor termeni din alte limbi atât timp cât se pot folosi cuvinte existente deja în DEX. Cât de potriviţi sunt acei termeni deja existenţi contextului? Desigur, nu este nevoie să se potrivescă perfect sensului care se doreşte a fi transmis, dar în definitiv asta generează o îngreunare atât a exprimării, cât şi a înţelegerii mesajului. Deci, de ce să nu adoptăm/adaptăm cuvinte cu un sens potrivit contextului, cu atât mai mult cu cât utilizarea lor este frecventă? Totul se reduce la uşurinţa exprimării, atât timp cât se păstrează o minimă decenţă relativ la această comoditate.

In ceea ce priveste "locatia", faptul ca 98% dintre cei care aud cuvantul nu-i cunosc intelesul nu importa atata timp cat el are definitie in dictionar.

Ba eu cred că are importanţă. Într-adevăr, nue prea plăcut că ei nu cunosc şi sensul din dicţionar, dar contrabalansează faptul că nici dicţionarul nu cunoaşte sensul cu care este folosit în mod curent. Iar devierea discuţiei către juridic nu cred că îşi are locul, acela e un domeniu unde dacă nu ai o definire exactă a oricărui termen eşti mâncat(şi mâncat ăsta nu cred că-l găseşti in dicţionar).

Ai vrut sa spui ca repet cuvantul "de altfel" obsedant? Ori chiar deranjant? Ca deranjul il simte fiecare in functie de frustrarile sale, cred ....

Te deranjează orice abatere de la subiectul propus de tine, dar nu te împiedică nimic să te arunci în atacuri ieftine, gratuite. Apropo, "de altfel" nu este "un cuvânt", e două.

[muntealb]

=====================
Citat din Wagram:
În altă ordine de idei, printre principiile de bază ale unei limbi sunt economia de timp şi de energie în a o vorbi şi expresivitatea. Comparativ cu limba engleză, cea română pare de multe ori o limbă de lemn, greoaie. Nu sunt unul dintre "boierii şcoliţi cărora le vine în engleză", ci doar o persoană care se confruntă cu problema asta în fiecare zi, în activitatea pe care o desfăşoară. Nu este vina nimănui, limba engleză este vorbită de miliarde de oameni, cea română doar de câteva milioane. Însă părerea mea este că ar trebui să recunoaştem că limba română are unele porţiuni care pot fi îmbunătăţite şi să nu fim reticenţi la schimbare, cât timp este benefică, şi nu inutilă şi teribilistă.
Sfîrşitul citatului
===================

Wagram, asta cu principiul de bază al unei limbi care este "economia de timp şi de energie în a o vorbi" ai scos-o din burtă şi ne-o serveşti ca pe ceva acceptat de toată lumea. Ori de cîte ori faci astfel de afirmaţii trebuie să le sprijini cu referinţe din lucrări de specialitate, altfel apari ca un sofist de doi bani care spune orice pentru a-şi susţine teoriile. Dacă ai fi spus că în OPINIA TA unele din caracteristicile de care ai vorbit ar trebui socotite principii de bază ale limbii, atunci ar fi fost altceva şi nimeni nu ţi-ar fi reproşat nimic, ai dreptul la o opinie personală, chiar nesusţinută ştiinţific.

Foarte multă lume care se dă cunoscătoare a limbi engleze n-a pus mîna pe o carte de literatură în engleză şi crede că engleza se rezumă la meniuri de softuri, replici din filme, articole şi ştiri de pe internet. Nu e aşa, engleza adevărată este şi cea din romanele lui Faulkner sau piesele de teatru ale lui Shakespeare, unde economia de timp şi de energie nu-şi au locul, conţinutul şi forma mesajului exprimat fiind cele mai importante caracteristici. Hai să nu ne batem joc şi de limba engleză, considerînd-o inventată odată cu calculatoarele şi aflată în slujba lor.

Limba română nu este greoaie nici comparată cu engleza, nici cu altă limbă. Ea este capabilă de adaptare şi poate fi folosită cu succes în orice domeniu de activitate.

Cît despre faptul că limba engleză e vorbită de "miliarde de oameni" asta e o exagerare care n-are nici o bază. Ar însemna ca cel puţin unul din 6 locuitori ai planetei să vorbească engleza, ceea ce este fals. Nici măcar unul din 6 români nu vorbeşte engleza, ce să mai vorbim de chinezi sau alte popoare care folosesc un alfabet diferit de cel latin...

Wagram, detaliază acele "porţiuni care pot fi îmbunătăţite" ale limbii române.

Revenind la subiectul iniţial, Anda Drăgnuţă foloseşte destul de frecvent englezisme (uneori barbarisme) în articolele ei, ceea ce este deranjant, mai ales atunci cînd produc confuzii precum "balansare" în loc de "echilibrare". În română, balansare are sensul de legănare şi nu se va impune un alt sens venit din engleză, pentru că echilibrare e folosit de toată lumea. Atenţie, "to balance" din engleză are ca rădăcină cuvîntul "balance" provenit din franceză care înseamnă cîntar, de aceea la englezi are sensul de a echilibra. Pe de altă parte verbul derivat "balancer" din franceză are sensul original de "legănare" şi acesta a fost sensul preluat în română. Deci de la acelaşi cuvînt franţuzesc ("balance / balancer") englezii au preluat un sens iar românii altul. A încerca să fie înlocuit acum sensul folosit de români cu cel folosit de englezi ar fi o greşeală care ar duce la confuzii majore, verbul "a echilibra" fiind perfect pentru traducerea lui "to balance". Nu cred că se va trezi cineva să spună că "a echilibra" este un termen arhaic, nepotrivit pentru folosirea în traducerea jocurilor de calculator. Pe de altă parte, cum ar suna să-i faci un compliment unei persoane spunîndu-i că e "balansată" în loc de "echilibrată" ?

[Papa_Lapte]

A înebunit lumea, acu vrea de la o revistă manual de gramatică pentru capacitate sau bac.
Dolcino, ai dat recent capacitatea?
Ce o să ne facem când o să avem la articole termeni de genul: imba, gosu, h4xx0rz, n00bz, gtfo?

[lazarus]

Ce facem insa atunci cand nu vorbim singuri, pentru ca acele cuvinte sunt intelese foarte bine de catre orice interlocutor, dar nu respectam Biblia DEX-ului, intocmita de autoritati a caror decizii provoaca mai mult decat sprancene ridicate?

...nu am ce comenta aici,pt ca sunt perfect de acord cu tine;altfel vede lucrurile Anda,care scrie:

cand mareata Academie va binevoi sa scoata o editie la zi, nu sa ne ghidam dupa tomuri vechi de 10 ani.

Eu ma ghidez dupa tomuri mai vechi de 30 ani si tot reusesc sa pricep ce zice si unul mult mai tanar,precum Abaddon de pilda cu al lui "A înebunit lumea",desi forma corecta era "A innebunit lupul" ...ceea ce nu inteleg eu este:"Dolcino, ai dat recent capacitatea?";dar asta nu are nici o legatura cu limba romana...

Mai in gluma,mai in serios vad ca incep sa se plateasca polite mai vechi p'aci...sa nu se piarda din vedere esentialul:putem gandi diferit,ne putem exprima diferit,dar trebuie sa vorbim aceeasi limba!

[Fra Dolcino]

Et caetera. Multumesc tuturor celor care se mai bucura de Limba romana.

[Papa_Lapte]

o grămadă de persoane culte în topicul ăsta, yo cred că mă retrag.

Echo bike trials

[pinkspeartribe9]

Draga Fra Dolcino si stimati interlocutori ai dansului(imi cer scuze ca nu v-am retinut numele)

Urmaresc aceasta discutie inca din frageda pruncie si sunt uimit de cata controversa poate sa nasca o propozitie! Sunt un cititor fidel si trebuie sa admit ca de multe ori am observat diferite "scapari" in limbajul redactorilor dar nu atat de mari incat sa se dezbata in toppic pe ele!

Domnul Fra Dolcino are si dansul dreptatea lui pe aceasta tema desi ma tem ca ai cam exagerat un pic Fra: singurul lucru pe care l-ai uitat este era in care traim....ce spui tu are toata logica dar acum 50 de ani! Si as vrea inainte sa postezi(de la a posta=a instala,supraveghea...transpus in romana dupa englezescul to post=a afisa), ca aceasta revista este pana la urma un bun comercial care nu are ca public tinta manelistii:este o revista care se adreseaza aabsolut tuturor categoriilor: manelisti(haualeu sa moara mama!!!),gameri(vezi k s duce ku kalashu la x2....sau....vezi k vine la tine in HQ are doau divizii de dragoni...exemple mai cunoscute),ingineri IT,pustani,parinti,bunici etc., si tocmai de aceea este mai mult decat justificat sa foloseasca ceea ce eu numesc un limbaj "maleabil" care sa permita intelegerea de catre o gama mai variata de cititori....!! Incearca sa citesti celellate toppicuri...scriu sute d oamnei la ele....la asta au scris...cati? 4,5?...explicatie:nimanui nu ii pasa! Daca nu ar fi inteles lumea ce Dumnezeu se chinuie astia aici sa ne explice ar fi trimis numai mail-uri(din englezescul e-mail=electronic mail=posta electronica, adaptat cu sufix-ul "-uri" pentru evitarea unei traduceri dificile si a uni cuvant lung), cu "CE DRACU' SCRIETI ACOLO??!?"!
In aceeasi ordine de idei...inainte sa dai curs acestui umil reply sa te gandesti cum ai reusi sa scoti o revista care sa contina informatii IT sau hardware de ultima ora (cu tot cu traduceri cretine in limba romana - inflexibila in acest sens), care sa fie la standardele de cool cerute momentan in societate (in special de tineri:"frate yo m kk p profa d romana qoae k mie nu mi-a mers hardu aseara si aveam dvdu' ku FEAR si plm asta ma freaq ku c s scrie gramatical da astia in revista scriu d kum dreaq trec eu la niv urm" - end of qoute) si sa mai iasa si la timp (fara aprobarea Academiei Romane)! Inca odata conteaza publicul tinta si informatia...care atata timp cat este inteleasa de toti poate sa ierte cateva greseli de gramatica si ortografie!

In ceea ce priveste stresul fiecaruia nu cred ca esti cel mai potrivit pentru a discuta despre asta(nici eu nu sunt) avand si tu cateva stresuri la activ (folosirea obsesiva a citatiei, un mic tic verbal etc.), care nu denota decat ca in spatele acelor cunostinte (pe care evident le detii) este o nesiguranta de a le folosi, care imbinata cu dorinta ta de afirmare intre oamenii pe care ii respecti(cei ce scot revista) si teama de a nu fi bagat in seama sau ignorat provoaca in tine o alchimie cel putin ciudata!

Imi cer scuze pentru eventualele greseli de ortografie facute si sper ca cele aberate mai sus sa fie percepute ca o critica, constructiva si o lectie pentru cei care stau acasa relaxati in fata calculatorului si au timp sa dea link-uri de pe DEXonline, ca poate ceva mai mult respect pentru cei care lucreaza sub o anumita tensiune a unui termen limita ar fi de apreciat!

Va doresc o seara buna si multa bafta redactiei! Dolcino te salut respectuos!

[Fra Dolcino]

Ai vrut sa fii impaciuitor. Multam'! Sa nu confundam repetarea obsesiva a unui cuvant cu repetarea deranjanta a lui acestuia. Deci, sa nu confundam stilul cu stress-ul.

O revista, chiar daca se adreseaza mai multor categorii sociale, culturale s.a., nu are voie sa incalce standardele. Pentru ca amesteca acele categorii sociale in asa fel incat cei prejudiciati sunt chiar cei care au mai multa nevoie de informatie (sau educatie). Ceilalti pot discerne.

Nu mi se pare corect rationamentul potrivit caruia un redactor poate modifica sensul unui cuvant iar Academia Romana (ca inteligenta colectiva) devine obligata sa modifice DEX-ul.

Sunt extrem de tolerant fata de greselile de ortografie si de punctuatie. Mai spusesem asta, stiu ce inseamna sa lucrezi in graba. Sensul cuvintelor insa nu mi se pare o chestiune de tolerat. De-asemeni mi se pare mai bine format semnul "drag and drop" decat semnul echivalent din Limba romana.

Nu am frustrari izvorand din lipsa de afirmare. Ba, din contra: uneori imi doresc sa fiu mai putin expus. Am tot ce-mi trebuie: rolstatus, venituri, active. Imi doresc insa ca cea mai buna revista TI din tara (in opinia mea) sa fie cu adevarat cea mai buna!

Cu aleasa consideratie,

Fra Dolcino

[muntealb]

Pinkspeartribe9, nu e vorba numai de o singură propoziţie, ci de o tendinţă pe care FraDolcino a sesizat-o în articolele scrise de AD, tendinţă care este prezentă şi la ceilalţi redactori ai XPC. În calitatea lui de cumpărător are dreptul să solicite o îmbunătăţire a unui "produs" aflat la vînzare pe o piaţă concurenţială. N-a înjurat pe nimeni şi nici nu a ameninţat că dacă nu i se îndeplineşte dorinţa în cel mai scurt timp nu mai cumpără revista. Ar fi o greşeală ca redacţia XPC să nu-l ia în seamă, pentru că în mod sigur nu este singura persoană deranjată de prezenţa barbarismelor în revistele de calculatoare. Este în interesul redacţiei ca revista să apară cît mai profesionistă în ochii cititorilor, iar asta înseamnă şi să fie scrisă într-o limbă română corectă şi inteligibilă (care să nu preteze la confuzii de termeni).

Nu există traduceri "cretine" în limba română, există doar traduceri proaste ori nepotrivite. De multe ori termenii englezeşti sînt ei înşişi "cretini", dar se pare că nimeni nu observă acest lucru şi toată lumea dă vina pe "inflexibilitatea" limbii române. Majoritatea românilor se aşteaptă ca un termen "cretin" din engleză să fie tradus în română cu un termen "elevat". Şi pentru că asta nu se poate, preferă să folosească termenul luat ca atare din engleză, pentru că ei nu-i percep "cretinismul" care este mascat de muzicalitatea specifică englezei şi de necunoaşterea în profunzime a acestei limbi străine de către persoanele respective. Americanii sînt experţi în crearea de termeni "cretini" (uneori amuzanţi şi alteori absolut banali), asta pentru că ei nu au reţinerile lingvistice ale românilor şi nu le pasă că lumea ar rîde de un anumit termen, tocmai pentru că acolo lumea nu rîde din orice şi mai ales nu rîde de cuvinte (de exemplu "necktie" e "gîtlegăul" american de care nu face nimeni mişto). Exemple sînt cu duiumul, "seed/leech", "joystick", "lolcat", "firefox", "seamonkey", etc. Americanii au o "bucurie" enormă de a inventa cuvinte, nu le pasă de nimic şi uneori trec peste orice convenţie existentă în scopul creării unui cuvînt care să sune bine sau să iasă cumva în evidenţă ("flickr", "digg", "google", "mozilla", "slashdot", "itunes", "crunchgear", "gizmodo", "lifehacker", etc.). Românii sînt însă speriaţi de cuvintele noi, ei merg tot timpul la dicţionar şi dacă un cuvînt nu e în dicţionar îl privesc cu reţinere sau îl resping din start pentru că nu are ştampila unei autorităţi lingvistice. Unde ar fi fost acum americanii dacă ar fi făcut la fel şi ar fi aşteptat ca toate invenţiile lor să fie aprobate de lingviştii de la Merriam-Webster ? Ar fi fost alături de români într-o aşteptare permanentă pentru ceva care întîrzie să vină. Deci problema nu este "inflexibilitatea" limbii române, ci inflexibilitatea gîndirii românilor care nu acceptă (sau nu sînt capabili) ca în limba lor să dea dovadă de aceeaşi creativitate (şi toleranţă faţă de nou / neobişnuit) ca americanii în engleză.

[Wagram]

Nu există traduceri "cretine" în limba română, există doar traduceri proaste ori nepotrivite. De multe ori termenii englezeşti sînt ei înşişi "cretini", dar se pare că nimeni nu observă acest lucru şi toată lumea dă vina pe "inflexibilitatea" limbii române. Majoritatea românilor se aşteaptă ca un termen "cretin" din engleză să fie tradus în română cu un termen "elevat". Şi pentru că asta nu se poate, preferă să folosească termenul luat ca atare din engleză, pentru că ei nu-i percep "cretinismul" care este mascat de muzicalitatea specifică englezei şi de necunoaşterea în profunzime a acestei limbi străine de către persoanele respective. Americanii sînt experţi în crearea de termeni "cretini" (uneori amuzanţi şi alteori absolut banali), asta pentru că ei nu au reţinerile lingvistice ale românilor şi nu le pasă că lumea ar rîde de un anumit termen, tocmai pentru că acolo lumea nu rîde din orice şi mai ales nu rîde de cuvinte (de exemplu "necktie" e "gîtlegăul" american de care nu face nimeni mişto). Exemple sînt cu duiumul, "seed/leech", "joystick", "lolcat", "firefox", "seamonkey", etc. Americanii au o "bucurie" enormă de a inventa cuvinte, nu le pasă de nimic şi uneori trec peste orice convenţie existentă în scopul creării unui cuvînt care să sune bine sau să iasă cumva în evidenţă ("flickr", "digg", "google", "mozilla", "slashdot", "itunes", "crunchgear", "gizmodo", "lifehacker", etc.). Românii sînt însă speriaţi de cuvintele noi, ei merg tot timpul la dicţionar şi dacă un cuvînt nu e în dicţionar îl privesc cu reţinere sau îl resping din start pentru că nu are ştampila unei autorităţi lingvistice. Unde ar fi fost acum americanii dacă ar fi făcut la fel şi ar fi aşteptat ca toate invenţiile lor să fie aprobate de lingviştii de la Merriam-Webster ? Ar fi fost alături de români într-o aşteptare permanentă pentru ceva care întîrzie să vină. Deci problema nu este "inflexibilitatea" limbii române, ci inflexibilitatea gîndirii românilor care nu acceptă (sau nu sînt capabili) ca în limba lor să dea dovadă de aceeaşi creativitate (şi toleranţă faţă de nou / neobişnuit) ca americanii în engleză.

Aveam de gând să ripostez cu un post pe măsura primului tău post pe acest fir, dar acest paragraf m-a făcut să renunţ. Ai tot respectul meu pentru modul în care ţi-ai expus părerea, mi-a făcut mare plăcere să îl citesc. Întâmplător, tot asta este şi părerea mea cu privire la acest aspect. Eufonia deosebită a limbii engleze face ca şi cele mai tâmpite formulări să sune "cool". Şi da, aşa este, e un chin să trebuiască să traduci termenii "cretini" în termeni româneşti "elevaţi".
"Creativitatea" americanilor este de admirat, dar până la un punct. De multe ori, această "flexibilitate" a lor m-a adus la exasperare, pentru că nu ţineau cont de nicio regulă lingvistică atunci când deschideau gura. Din trei cuvinte monosilabice, oamenii încropeau o propoziţie. Când trebuie să traduci "elevat" în română , aproximativ în tot atâtea caractere câte conţine propoziţia individului, procesul poate fi chiar frustrant. Dar îmi face plăcere şi o iau ca pe o provocare.